MANCATI PENTRU A TRAI SAU TRAITI PENTRU A MANCA?
„Suntem ceea ce mancam” reprezinta mai mult decit o fraza pe care o auzeam din gura mamelor pentru a ne convinge sa mincam ceea ce trebuia. Este un adevar profund. Din Epoca de Piatra si pina la Era Industriala, oameni au recunoscut per-manent proprietatile sanatoase ale unor alimente. Astazi, in Era Informaticii, importanta nutritiei este atit de sustinuta si recunoascuta prin evidente stiintifice incit, practic, in toata lumea, toate organizatiile principale de sanatate publica fac recomandari privind regimul alimentar ce ar trebui urmat. Legatura intre o buna nutritie si prevenirea unor boli este la fel de puternica. In Statele Unite, de exemplu, American Cancer Society a estimat ca circa 35% din tumorile ce nu au fost cauzate de o predispozitie genetica, pot fi prevenite prin-tr-o alimentatie justa!
„Noi trebuie sa ne modificam obiectivul: nu este suficient sa eli-minam deficientele nutritionale, este necesar sa intelegem perfect ce miracole preventive sunt garantate de o nutritie adecvata”,scrie Dr. Bernardine Healy, fost Director al National Institute of Health din Statele Unite, in cartea sa O Noua Reteta pentru Sa-natatea Femeilor. „Validitatea nutritiei ca si disciplina stiintifi-ca nu mai poate fi pusa in discutie”.
Alimentatia noastra este determinata de alimentele si integra-torii ce o compun. In ultimii ani, convingerea ca o dieta echi-librata se afla la baza sanatatii, a provocat o revolutie intr-o lu-me in care oamenii se gindesc la mincare. In timp ce carnea, cartofii si salata constituiau „o buna alimentatie” in cursul se-colului 20, dieta celui de al 21-lea secol include alimente ce fac parte din bucataria Mediteraneana, Asiatica, vegetariana, hi-pocalorica, hiposodica si cu un inalt continut de fibre. Susti-nuti de o cunoastere mereu mai bogata privind sanatatea si nu-tritia, acordam mai multa incredere alimentatiei pentru a atin-ge o stare de sanatate optima. Oamenii, insa, au intuit mereu, pe parcursul secoleleor, care ar fi beneficiile de sanatate pe ca-re alimentele le-ar putea furniza, asa cum este evidentiat intr-o fraza celebra a lui Molière, scriitor francez din secolul 17: „ Ar trebui sa mincam pentru a trai nu a trai pentru a minca”.
NUTRITIA CELULARA STA LA BAZA SANATATII
Daca ati construi casa visurilor voastre, inainte de toate ar tre-bui sa construiti o fundatie solida iar apoi, utilizind cele mai bune materiale disponibile, sa va completati proiectul. A pu-ne fundamentul sanatatii, pentru intreaga viata, necesita aceeasi implicare ca si in cazul utilizarii materialelor de con-structie de calitate. Celulele sunt „caramizile de constructie” ce compun corpul, si fiecare din cele 73 de miliarde de celu-le cu inalta specializare ce compun corpul uman, necesita aer curat, apa si nutrienti esentiali – carbohidrati, lipide si stero-li, proteine, vitamine si factori alimentari corelati (spre exem-plu fitonutrientii), minerale si enzime. Din alimente integra-le si suplimente integrale se naste atit diversitatea cit si densi-tatea nutritionala ce constituie fundamentul unei bune sanatati.
NUTRITIA INFLUENTEAZA SANATATEA NOASTRA, ATIT ASTAZI CIT SI MIINE
Dieta reprezinta unica resursa de materii prime de care cor-pul are nevoie pentru a indeplini functiile cotidiene. Activita-tea celulara este complicata si fara intrerupere, dar spre noro-cul nostru, celulele isi desfasoara propria activitate, automat fara a fi nevoie sa fie impinse de la spate.
Unica noastra responsabilitate, privind acest sistem complicat si dinamic, este aceea de a furniza nutrienti de inalta calitatea, nutrienti de care corpul are nevoie pentru a munci cu spor.
Aceasta sarcina reprezinta o provocare, mai ales ca in fiecare zi miliarde de celule sunt creeate, distruse si inlocuite. Pe par-cursul a sapte ani, marea majoritate a celulelor noastre, cu ex-ceptia celulelor cerebrale si a unor celule glandulare foarte specifice, sunt inlocuite. De exemplu, celulele rosii ale sange-lui, ce transporta oxigen in interiorul corpului vostru, au o viata de doar patru luni inainte de a fi scoase din fluxul san-guin si distruse. Corpul uman contine circa 25 de mii de mi-liarde de celule rosii ale singelui, astfel incit cererea de nu-trienti pentru a putea inlocui permanent aceste celule este enorma ! Unele celule, de exemplu cele ale gurii si ale intesti-nelor, sunt inlocuite si mai rapid, practic in fiecare zi!
Pe linga aceasta, diverse celule si tesuturi au necesitati nutri-tionale speciale. De exemplu, celulele plamanilor solicita mai multa vitamina C fata de multe alte celule, in timp ce tesutu-rile ochiului necesita mai multa luteina alaturi de alte carote-noide fitonutritive. Aportul de nutrienti, furnizati de alimen-te si integratori, trebuie sa depaseasca cererea, altfel vor rezul-ta simptome de carenta.
In scurt timp, o dieta neadecvata compromite sanatatea zi de zi. De exemplu, carotenoidele – pigmentii colorati ce confera culoarea rosie rosiilor, portocaliu morcovilor si galben dovle-cilor – sunt fundamentale pentru functionarea unor celule determinate ale sangeleui ce apara corpul de atacurile micro-bilor. Studiile au aratat ca o dieta slaba in carotenoide fragili-zeaza sistemul imunitar. Din contra, o dieta bogata in carote-noide potenteaza sistemul imunitar, asa cum se intimpla cu vitamina C si cu zincul (ambele putand reduce durata unei raceli). Efectele pe termen scurt, a carentelor de nutrienti sunt foarte evidente – spre exemplu, nivele de energie mai scazute – la persoanele a caror dieta are carente de vitamina B sau fier.
Pe termen lung, o nutritie sub nivelul necesitatilor optime, poate conduce la o predispozitie spre imbatrinire precoce si la boli degenerative.
BOALA NU ESTE O CONSECINTA INEVITABILA A IMBATRANIRII
Multi geriatri (oameni de stiinta ce studiaza procesul imbatri-nirii) cred ca boala si anumite dizabilitati nu reprezinta consecinte inevitabile ale imbatrinirii. Cred ca o viata mai lunga si in conditii de sanatate buna ar fi posibila prin aportul unei diete echilibrate, exercitiu fizic, odihna si relaxare.
Bazele unei sanatati optime au adesea originea in copilarie, cand multi copii si adolescenti consuma alimente grase, sara-te si dulciuri. La varsta de 20 de ani, multe persoane nu sunt atit de sanataoase pe cat ar trebui sa fie, deoarece nu fac su-ficient exercitiu fizic sau dieta lor nu este bogata in antioxi-danti sau alti nutrienti. La 30 de ani, virsta la care se con-struieste o familie si o cariera, suntem atat de implicati incat nu avem timp pentru exercitii fizice si nici sa ne odihnim su-ficient. La 40 de ani, din cauza stresului, a dietei inadecvate si a inactivitatii, suntem tensionati, subnutriti si suprapondera-li. La circa 50 de ani,multe boli incep sa se manifeste. Multe femei, de exemplu, incep sa arate semnele osteoporozei, si multe persoane de ambele sexe incep sa utilizeze medicamen-tele. Un segment important al populatieie incepe sa tina tra-tamente pentru hipertensiune si colesterol crescut.
Sanatatea incepe sa slabeasca si, in fiecare an, milioane de per-soane sufera de boli cronice ce le limiteaza activitatea: ruptu-ri ale femurului, artrite, boli cardiace, presiune inalta a singe-lui, diabet, hernie de disc, astm, deterioararea vederii, pierde-rea auzului, paralizii, crize epileptice, deteriorari mentale, bo-li pulmonare, etc. Multe persoane mor in jurul virstei de 70 de ani din cauza atacurilor cardiace, tumorilor sau osteoporo-zei (complicatii ale rupturii femurului). Motivul tuturor ace-stor aspecte este acela al unui stil de viata nutritional foarte sa-rac.
O PRIVIRE ASUPRA RATEI MORTALITATII:
O NUTRITIE SARACA ISI CERE PLATA ORIUNDE
Expectativa vietii in tarile subdezvoltate este de circa 43 de ani si este raportata la cei 78 de ani din tarile industrializate: aceasta conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Deci ex-pectativa medie de viata la nivel mondial este de circa 65 de ani. Alte statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii pre-zinta o harta a bolilor ce pot surveni, accentuate fiind de die-tele inadecvate. La nivel mondial, bolile sistemului circulator, cea mai frcventa cauza a mortalitatii, ucid, in fiecare an, cir-ca 10 milioane de persoane. Hipertensiunea (presiunea inalta a singelui) – una dintre cauzele majore a bolilor cardiace si ic-tus – afecteaza intre 8 si 18% dintre adultii din toata lumea. Cancerul duce cu el circa 6 milioane de vieti, tumoarea sanu-lui este cauza majora a mortii datorate cancerului printre fe-meile din tarile industrializate in timp ce cancerul la plamini este ucigasul numarul unu printre barbati.
La sfirsitul acestui deceniu mai bine de 100 de milioane de persoane vor suferi de diabet – 90% va fi direct corelat cu stilul de viata, adica unei diete inadecvate si a unei lipse de activitate. De la 1 la 3 femei cu virste peste 50 de ani vor suferi de osteoporoza (fra-gilitatea oaselor) si se vor gasi in fata unui risc deosebit in ceea ce priveste fracturile oaselor.
Toate acestea nu ar trebui sa se intimple! Astazi unii dintre cei mai mari oameni de stiinta din lume, sunt convinsi ca o nu-tritie saraca are o contributie semnificativa in fiecare dintre aceste boli! O nutritie saraca precum si alte aspecte mai putin sanataoase ale stilului nostru de viata ne priveaza de po-tentialitatea capacitatii noastre biologice de a atinge varste de 120 de ani si mai mult. Multi dintre noi pierd zeci de ani pe-trecand prea mult timp intr-o zona de sanatate descendenta. Pe langa bolile virale si accidente, nu exista nici-un motiv pentru care largi segmente ale populatiei nu ar putea trai pe-ste 100 de ani. Dar provocarea nu este aceea de a adauga ani vietii noastre, ci de a aduce viata in corespondenta cu anii pe care-i avem!
Nu conteza varsta, o alimentatie sanatoasa si echilibrata, un pic de exercitiu fizic si odihna, contribuie la atingerea sanata-tii, vitalitatii si longevitatii. Dar o nutritie buna este insa mult mai mult decit a consuma alimente sanatoase, alimente ce furnizeaza carbohidrati, lipiei, steroli, proteine, vitamine si factori alimentari corelati (printre care fitonutrientii), mine-rale si enzime. O buna nutritie inseamna a oferi corpului no-stru substantele pe care le poate utiliza. Aveti in vedere ca die-ta inseamna ceea ce mincam, dar nutritia inseamna ceea ce ce-lulele si tesuturile noastre primesc efectiv.
A MINCA BINE NU REPREZINTA GARANTIA UNEI BUNE NUTRITII
Alimentele trebuie sa treaca prin sase stadii: dieta (a minca ali-mente sanatoase), digestia (tehnic inseamna a trece alimente-le prin procesul de masticatie din gura la elaborarea facuta de stomac), absorbtia (trecerea nutrientilor din intestin in cir-cuitul sanguin), circulatia (distributia nutrientilor transporta-ti de sange catre celule), asimilarea (incorporarea nutrientilor in celule), si eliminarea (indepartarea rezidurilor din celule). Doar atunci cind toate aceste provocari sunt rezolvate cu suc-ces, alimentele furnizeaza corpului nutritia de care are nevoie; intelegeti deci ca doar simplu fapt de a manca bine nu repre-zinta de la sine o garantie a unei bune nutritii. Cu toate ace-stea, o dieta corespunzatoare reprezinta fundamentele pe care sunt construite sanatate si vitalitatea noastra.